Până în data de 23 aprilie a.c. poate fi vizitată, la Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, expoziţia Aurul şi argintul antic al României. Expoziţia reuneşte piese din colecţiile mai multor muzee din ţară, dintre care amintim doar câteva: Muzeul Naţional de Istorie a României, din Bucureşti, Complexul Muzeal Naţional „Moldova”, din Iaşi, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, din Drobeta Turnu Severin, Muzeul Naţional Brukenthal, din Sibiu, Muzeul Bucovinei, din Suceava, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, din Piatra Neamţ.
Pentru că văzusem deja faimoasele brăţări dacice din aur, aduse la Muzeul Unirii din Iaşi, în urmă cu mai mulţi ani, precum şi minunatele piese din aur şi argint expuse la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, mi-am dorit foarte mult să le revăd reunite într-o colecţie îmbogăţită. Aşa că am depus un mic efort şi am făcut drumul până la Bârlad.
Bârladul este un oraş foarte frumos, are cel puţin două parcuri superbe, parcul situat chiar în spatele Muzeului „Vasile Pârvan” şi, desigur, Grădina Publică. Tot în Bârlad mai pot fi admirate şi o mulţime de fete frumoase, unele mai frumoase ca altele…
Am ajuns de dimineaţă în Bârlad şi am luat autobuzul 1, din dreptul gării, până în centrul oraşului, unde se află şi Muzeul „Vasile Pârvan”. Mă gândeam să fac şi fotografii la expoziţie, dar taxa foto fiind de 10 lei pentru doar jumătate de oră, am zis să studiez mai întâi expoziţia şi să iau ulterior decizia de a plăti sau nu taxa foto, ştiind deja exact ce aş fi avut de fotografiat. Dezobişnuită fiind de a călători dis-de-dimineaţă, după ce am studiat exponatele din prima încăpere, deja începusem să resimt oboseala… Am mai parcurs aşa câteva săli până când, deodată, m-am trezit în faţa unui panou mare cât un perete, unde era descris cu lux de amănunte şi cu imagini exemplificative, atât procesul de extracţie al aurului, cât şi cel de prelucrare a sa. Am început prin a citi plină de entuziasm câteva citate din scrierile antice. Redau în cele ce urmează versurile care m-au impresionat profund şi care mi-au alungat instantaneu orice stare de oboseală:
O, Inimosule Hefaistos, puternic foc neistovit,
Strălucitoare pară, daimon ce luminează omenirea,
Tu, făclier cu braţul tare, nemuritorul făurar,
Meşteşugita lumii parte, desăvârşitu-i element,
Cel care mistuie, supune, întrece şi înghite totul!
(…)
Tu eşti acasă pretutindeni, în orice ţară sau cetate
Şi omenescul trup ţi-e vatră, o, zeu voinic şi înzestrat!
(Către Hefaistos, Imn Orfic)
De departe, cel mai mult m-a impresionat respectivul panou, din care am aflat lucruri noi şi fascinante. În mod special, în vitrine nu puteam vedea şi reversul unor exponate, însă pe panou erau imagini exemplificative cu ambele părţi ale unora dintre piesele expuse, lucru care m-a bucurat foarte mult!
De data aceasta nu am mai făcut fotografii, întrucât deja aveam fotografiate, din ocaziile precedente, piesele mele preferate din expoziţie, pe care deja le admirasem la alte muzee din ţară. După aproape 4 ore de vizită a expoziţiei am plecat cu o plăcută impresie şi cu dorinţa de a o revedea cu o următoare ocazie…
Dacă vreţi să vă faceţi cât de cât o idee despre exponate, filmuleţul de pe site-ul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad este destul de bun:
Vă recomand cu încredere să vizitaţi atât Bârladul, cât şi această minunată expoziţie!
madalinamoewis.wordpress.com 